Sarcina

Despre sarcina ar fi multe de spus dar ma rezum cat pot in a povesti pe scurt ce si cum. La inceput totul a fost roz, pana in saptamana 6. Atunci era s-o pierd. Noroc ca mi-am dat seama la timp ca e ceva in neregula si am fugit la dr. Am inceput tratamentul de sustinere si totul a redevenit "roz" pt o singura saptamana pt ca apoi au inceput greturile. Singurele lucruri pe care le "ingeram" erau merele Granny Smith (cine nu stie, sunt cele mai acre mere existente) si ciorba de burta. Asa am dus-o pana pe la saptamana 13-14, cand desi lumea spunea ca nu e posibil, am simtit-o miscand. Am plans, a fost cel mai emotionant moment, era primul "semn" ca e acolo, in afara de burta care crestea. Cam in aceeasi perioada a "aparut" si hipertensiunea indusa de sarcina si pe langa tratamentul initial, am inceput sa "ingurgitez" inca un "fel" de pastile, pe post de mic dejun. In saptamana 28 m-am internat pt ca tensiunea mea o luase razna de tot, iar dupa externare am intrat in concediu medical, spunand adio stresului si campului muncii. Si de atunci a inceput asteptarea: burta crestea, picioarele se umflau, eu semanam mai mult cu Fiona ( sotia lui Shrek) decat cu ceea ce fusesem inainte. Mereu auzeam replica "vai, dar ce mare te-ai facut. mai ai putin, nu?"....dar mai aveam 2 luni.....2 luni in care nu am mai crescut deloc si am simtit pe "pielea mea" (de pe burta :))) ce inseamna ultimele luni de sarcina. M-a lovit, m-a "maltratat", a dansat, a facut ce-a vrut ea pana in ultima clipa, impunandu-se mereu si convingandu-ne ca va avea o personalitate puternica.