"Boala BIO"

Ca sa fiu in trend cu vremurile actuale, m-am adaptat la situatie si m-am lasat "lovita" de "boala BIO". Ce inseamna sa traiesti BIO? Inseamna sa incerci sa elimini chimicale din tot ceea ce mananci, bei si folosesti pentru ingrijirea corporala si a casei. Si asta incerc sa fac. Nu stiu cat voi reusi, caci pretul produselor bio in Ro este strigator la cer ( comparativ cu venituirle noastre) insa important pentru psihicul meu este ca macar incerc. Sper sa si iasa ceva. Deocamdata am achizitionat o gama cosmetica ( testez pe mine inainte, nu? :) ) bio, gama Alverde, de la magazinele DM din Bucuresti. Preturile sunt mai mult decat acceptabile in comparatie cu alte produse de acest gen, iar pe eticheta lipsesc cumpusii chimici ( dintre cei care fac lista lunga pe cosmeticele "uzuale") cu care deja ne-am "imprietenit" de-a lungul existentei noastre, gen: butylene glycol, potassium phosphate, PPG-26-buteth-26, PEG-40, phenoxyethanol, disodium edta, polyquaternium-7, methylparaben, butylparaben, ethylparaben, propylparaben.....

So, pt cativa lei, puteti incerca produsele Alverde in favoarea celor cu nume rasunatoare din rafturile hipermarketurilor sau farmaciilor.

Mai mult, sper ca si in Ro sa fie cat de curand importata si gama de machiaj Alverde, care din cate am citit are critici mai mult decat favorabile in afara granitelor noastre.

Mamaaaaaaa..........

Cam asta aud de cateva zeci de ori in putinele ore cat stau acasa impreuna cu cei 2 membri ai familiei mele. Si ce placere imi face s-o aud pe tanara domnita cum ma striga prin casa.....Doar ca acest apelativ este urmat de un sir nebun de cuvinte, o mare parte din ele indescifrabile pt noi adultii, dar pline de inteles pentru o blonda carliontata de 1 an si 9 luni. Ea incearca sa ne explice ceva, iar noi, ca niste parinti responsabili, ar trebui sa pricepem. Insa din maternitate, odata cu copilul, nu ne-a fost dat si DEB-ul ( Dictionarul Explicativ al limbii Bebelineze). Asa ca, plini de entuziasm si cu mult calm, incercam sa deslusim ceea ce ne este comunicat. Uneori reusim, alteori ne uitam unul in ochii altuia, mirati si parca asteptand ca celalalt sa spuna ca a inteles ceva. De cele mai multe ori nu reusim. :) Norocul nostru ca blondina deduce ca ceea ce s-a comunicat nu a fost receptionat la cote inteligibile si incepe sa ne arate, asa cum poate ea, care este esenta mesajului. Si cat de simplu pare atunci tot acel sir de cuvinte cu accente frantuzesti, irlandeze, unguresti, chinezesti si italienesti....La vita e bella sau bebella! :))

Concluzie: am inceput sa comunicam si cu ce debit inca :)) Asteptam sa ne si intelegem :)

Otita de primavara-vara 2009

Ieri seara, conform programului artistic, am fost in parc. La intoarcere am raportat: copil galgios, somnoros, infometat. Am spalat si hranit copil mic si dragalas, insa maraiala a ramas. Se pare ca a fost waterproof :). Am incercat sa adormim indelung copil marait. Operatiune nereusita. Dupa inca 2-3 incercari, la 10 si ceva, aud:

-Mama puopa - traducere libera "mama buba".

-Unde e buba, mami? intreb eu sfarsita de oboseala, aproape adormita.

Iar ea imi arata urechea.

-Te doare urechea, Mara?

-Da.

-Rau?

-Da?

- Si unde te mai doare?

Iar ea, tacticoasa, imi arata pe rand, razand, capul, cotul, burta si funduletzul.

Normal ca n-am luat-o in serios si am insistat iar s-o culc. Tot circul asta s-a repetat pana aproape de miezul noptii.

-Mama puopa. Bobo. ( bobo=pastile, sirpouri, hapuri etc)

-Te doare rau urechea?

-Da.

-Mergem la dr. sa ne dea bobo si sa facem bine urechea?

-Da.

Si-am fost. Si copilul meu cel blond nu ma pacalise. Chiar are o otita medie. Nimic grav, dar destul de dureros pt ea.

Ciudat e ca in toata treaba asta e si o parte buna si anume aceea ca Mara a inceput sa comunice cu noi, sa spuna cand ii e bine, cand nu. Asta ma bucura enorm si ma face sa pocnesc de mandrie. Si pe taica-su la fel. Dar uite asa realizam cat de repede a crescut si cat de repede trece timpul. Si astfel apare iar intrebarea mareata: "Sa mai stau sau sa mai fac un copil?"......

Noutati..... by Mara

Actiunea se petrece in masina. Eu in fata, ea in scaunul ei in spate. Eu obosita, ea stresata ca tre' sa stea atat de mult in scaunul de masina. Solutie:

-Mara, uite mami, asta e gara. Ia zi si tu "gaaa-ra".
-"Gaaa-laaaaa"........"Gala? Mamaia? Tiu-tuuu?"
- Daaaa........ mami, am raspuns eu ca si trasnita. Aici este gara, locul de unde a plecat bunica acasa cu trenul.

Si apoi in mintea mea au curs repede zeci de intrebari de genul: Cum reuseste sa-si aduca aminte de gara cand a fost o singura data, in ianuarie? Oare sigur stie ce a spus? Oare chiar tine minte? etc.....
Concluzia: copilul meu creste, invata, retine....iar eu tre' sa fiu atenta la ce spun ca am gura cam sloboda si cine stie ce reproduceri "bacoviene si lacustre" imi tranteste maine-poimaine.