Wednesday, March 5, 2008

A treia luna

Si am inceput si cea de a treia luna in stil caracterisic "zaharescian": mese multe si dese, somn din joi in paste, urlat la baie, urlat la masaj, urlat de somn, urlat de plictiseala....pe scurt: urlat. Din fericire pt noi nebunia asta nu a tinut mult, iar drept recompensa "zana" familiei s-a gandit sa inceapa sa faca si fapte bune ca de exemplu sa doarma TOATA noaptea. Da, stiu ce ziceti: "norocosii! auzi se plang ca au copil "agitat", dar dom'le doarme toata noaptea, de la 23.00 pana la 07.00 a doua zi dimineata!". Asa se vede din afara. Pai mandra pt noaptea de somn dormita cap coada isi scotea parleala ziua urmatoare cu varf si indesat. Iar cand stai cu ea 24/24 orice se contabilizeaza, iar la sfarsit de zi, bilele albe sunt mereu mai putine decat cele negre.  
Dar vorba cuiva: "ceas cu cuc am vrut, ceas cu cuc am".
Oricum prima noapte "totala" de somn a fost un stres pt noi ca nu intelegeam ce se intampla. La ora la care ar fi trebuit sa aiba ora de masa noi, parintii ei cei dragi, eram treji pt ca nu avea sens sa ne culcam pt 1 ora ca apoi sa ne trezim direct cu sirena de pomperi la cap. 
Asadar la ora cunoscuta, am asteptat copilul sa se trezeasca. Am asteptat 5-10 minute si apoi ne-am dus peste ea. Nu intelegeam ce se intampla.
"Doarme.Ok.Dar nu se trezeste sa manance? E ok? Are febra? Nu.E transpirata?Nu.Are scutecul plin? Nu pare.O trezim? Mai bine nu. Las-o sa doarma ca se trezeste ea de foame.Si noi ce facem? Dormim.Si daca se trezeste?
Pai dc se trezeste ii dam sa manance si gata".
Cam asa a sunat dialogul dintre noi, parintii grijulii. 
A doua noapte a fost cam la fel, doar ca am asteptat mai putin sa se trezeasca, iar daca "zana" n-a dat semne ce ar vrea sa se "alimenteze", am pupat-o din mers si ne-am "garat". Deja din a treia zi am invatat ca Mara nu se mai trezeste noaptea si ca in sfarsit putem avea si noi un somn normal, impreuna, toti 3, ca o familie care suntem.
Din a treia noapte am inceput sa n-o mai monitorizam si s-o lasam in voia ei. Spre fericirea noastra, voia ei a fost ca de atunci sa doarma toata noaptea. Iar noi nu am putut decat sa ne bucuram si sa-i multumim pt odihna binemeritata pe care ne-o daruia.

No comments: